Ana Maria Holotă – Ambasador al Dialogului Structurat cu Tinerii în Neamț

 20161205_193558-1

În Neamț, pe perioada campaniei electorale pentru Alegerile Parlamentare n-am avut ocazia, deși chiar mi-am dorit, să văd o dezbatere reală, ca la carte, între candidați. Cum deja mi-am învățat lecția despre felul în care funcționează societatea noastră momentan, dacă nu au existat de la sine, m-am gândit să generez cumva câteva discuții interesante în domeniul în care mă simt cel mai confortabil și care mă privește direct: tineret. Am constituit o echipă la fel de curioasă ca mine, i-am implicat și pe cei din Consiliul Județean al Elevilor și în urma planului deja schițat de seturile de recomandări comune privind sectorul de tineret elaborate de Comitetul Coordonator European, am început cercetarea.

Primii care au răspuns invitației mele au fost candidații independenți Sebastian Burduja și Andrei Carabelea. Cumva curioși, dezinvolți și, aveam să aflu, bine informați, chiar de ziua voluntariatului, mi-au răspuns la întrebări.

Prima întrebare a fost: Care e părerea voastră despre implicarea tinerilor în comunitate și cum se poate îmbunătăți? Dar despre cum funcționează acest sector în România?

În primul rând am aflat că, în opinia lor, ONG-urile locale funcționează foarte bine în comunitatea noastră deși nivelul de implicare al tinerilor este destul de scăzut. Totodată, au prezentat lipsa de implicare ca pe o problemă care are la bază lipsa de informare sau lipsa oportunităților și cred că e soluționabilă printr-o educație care încurajează voluntariatul de la cele mai fragede vârste.

Cât despre domeniul tineret, amândoi susțin că această zonă are nevoie de o depolitizare urgentă, pentru a deveni cu adevărat o prioritate.

Șirul întrebărilor a continuat cu: Ce părere aveți despre grupurile vulnerabile de tineri? Cum se pot integra în comunitate?

Sebastian Burduja a susținut că segregarea pe care o face sistemul educațional este nesănătoasă și că printre inițiativele lor se află una privind oferirea de rechizite gratuite elevilor până în clasa a XII-a și o masă caldă pe zi și în același sens, Andrei Carabelea susține că eliminarea ajutoarelor sociale în bani și înlocuirea acestora cu obiecte și alimente ar fi de mare folos pentru tinerii care provin din familii defavorizate.

Care ar fi strategia de integrare pe piața muncii a tinerilor în România, având în vedere că la acest capitol stăm foarte prost momentan?

Înființarea unei rețele alumni, care are drept rol consilierea studenților care abia termină facultatea, centrele de cariere care funcționează doar pentru îndrumarea tinerilor spre obținerea unui loc de muncă și dezvoltarea învățământului dual sunt câteva dintre propunerile lui Sebastian.

Andrei spune că ar trebui să începem cu o conexiune mai puternică între centrele universitare și predictibilitatea sistemului economic. Totodată, în strânsă legătură cu această temă, propune un sistem de ”repatriere” a celor care muncesc momentan în afara țării, printr-o strategie de încurajare a investițiilor făcute de ei în România: fiecare leu investit va fi subvenționat cu doi lei.

O amplă discuție a fost cea despre învățământ, care ar fi propunerile lor pentru îmbunătățirea sistemului educațional din România?

Sebastian consideră că primele măsuri ar trebui să fie: eliminarea titularizării din preuniversitar, debirocratizarea învățământului și propunerea sa este ca 30% dintre materiile pe care elevii le studiază să fie opționale.  Totodată a vorbit despre depolitizarea ISJ-urilor, precum și despre o reorganizare a acestora.

Andrei crede că o îmbunătățire considerabilă ar fi ca elevii să-și poată evalua profesorii în mod ordonat și organizat, online sau offline. Totodată susține dezvoltarea educației în zonele rurale, propunând programe universitare cu bursă pentru studenții care vor intra în învățământ după finalizarea studiilor într-o școală din mediul rural. În același sens ar merge și eliminarea examenului de titularizare și organizarea unor examene o dată la 4 ani, astfel încât profesorii să aibă în continuare perspecive de carieră și să simtă că fac parte dintr-un sistem meritocratic.

Ultima întrebare a fost despre transparență? Dacă vor obține mandatul, cum vor menține legătura cu ceea ce se întâmplă de fapt acasă, în Neamț, cum ne vor informa despre ce decizii iau în numele nostru?

Strâns legată de transparență ar fi propunerea lui Andrei, eliminarea votului secret în Parlament, cu excepția situațiilor de siguranță națională.

Amândoi garantează că vor menține legătura cu cetățenii folosindu-se de mediul online, pe site-urile proprii și printr-un portal prin care chiar cetățenii pot vota inițiativele legislative de pe ordinea de zi.

 

În final, m-am declarat mulțumită de informațiile pe care le-am primit și ne-am luat rămas bun într-un ton optimist în ceea ce privește viitorul tinerilor, ceea ce îmi și doream.  M-am delectat cu vorbele, dar faptele vor fi cele care vor conta în final. Înainte chiar și de asta, ar trebui ca noi, tinerii, să mergem pe 11 la vot, să ne folosim de dreptul pe care îl avem și să facem alegerea care ne reprezintă.

 

Comentarii

comentarii

 

Înscrie-te acum și spune-ți părerea!

Vreau să-mi spun părerea!